La Teatrul ”Alexandru Davila”. Ce i-a închinat două seri la finele săptămânii trecute, binevenit. S-a recitat, s-a cântat, s-a dansat. Adecvat per ansamblu, și echilibrat. Într-un montaj fără multe disonanțe. I-aș remarca pe Gabi Gheorghe, un rostitor de stihuri autentic, natural și convingător. Ori pe un tânăr actor, Petrișor Diamantu, cert promițător în materie. Pe Marius Bălan, un solist vocal tot mai profesional. Om de nădejde al secției de estradă. Alături de el, pe Vicențiu Perniu, la noul pian electric, achiziționat recent. Clăpar c-o lungă experiență, mare iubitor de jazz. Eu însumi cântând cu el, predecembrist, în trupa intitulată de mine, nu la întâmplare, ”Retro-rock”. Am apreciat de asemeni dansurile decente și, mai ales, proiecția video neîntreruptă. Foarte nimerită, sugestivă mult, izbutită cert. Ce e de-ndreptat voi transmite factorilor responsabili prin viu grai. Că, întotdeauna, mai multe păreri sunt mai cu folos decât una singură. De altfel, asemenea spectacole merită și alte nume mari din literatura noastră, atunci când e cazul. Și sper că, ferice, vor fi dacă manageru` s-o descurca financiar și nu numai…
Manifestarea de le teatru n-a fost singura-n oraș. Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu”, dar și Centrul Cultural împreună cu Filarmonica oferind, la rându-le, câte ceva la temă. Cum în „casa cărților” n-am fost prezent, iată niște concluzii despre cealaltă. Chiar de-a avut parte de forțe actoricești precum Cotimanis, Dumitru și Gheorghe, treaba n-a fost de excepție.
Adrian SIMEANU