”Proaspătă și azi la vreo optzeci și.” Cu lipici la public nediminuat. ”Alexandru Kirițescu, autorul ei. Născut la Pitești, chiar în Mărțișor. Un text adorabil, subiect interbelic. Viața de provincie a celor cu cheag. Fie tineret visând la Paris, fie mai bătrâni cu jocuri de cărți și vise de moarte. Atmosferă patriarhală, cu muzică de fanfară și câte-un convoi funerar de privit, ca divertisment. Parfum de epocă nepieritor, întotdeauna atrăgător. Redat adecvat și echilibrat de actori. Tineri și vârstnici, un tot unitar.”…
În distribuția ăstei bucureștene montări, Maia Emilia Ninel Morgenstern (la mulți ani, doamnă!), Carmen Tănase (într-o ascensiune vădită), Virginia Rogin, Adriana Trandafir (și ea piteșteancă), Manuela Hărăbor. ”Femei cu experiență pe scena românească. Care-au arătat încă o dată, din plin, ce comori, resurse, valori a strâns teatrul nostru în decursu` vremii.” Alăturându-li-se concordant Daniel Fătu, Tudor Aaron Istodor, Ionuț Ciocia și alții. Cu toții prilejuind, sub îndrumarea știutului regizor profesor Gelu Colceag, ”(re)întâlnirea” binevenită ”cu o comedie neaoșă nemuritoare”. Al cărei final inspirat se arată, la fix, conform cu zicala știută: ”morții, cu morții, viii, cu viile. Adică, petrecere la parastas.” Ispitindu-mă să-nchei tot c-un autocitat urare dintr-o mai veche tabletă pe aceeași temă: să ne trăiască ”Gaițele”! Niciun alt` mai nimerit, și mâine de folosit…
Adrian SIMEANU
