Și răspund la fel: ”da, fu Paganini. La nivel înalt. Chiar foarte înalt. Fincă Răzvan Stoica i-a cântat acestuia, și la Pitești, un concert la superlativ. Antologic, memorabil, impecabil, admirabil.” Mă bucurai pe deplin să-l revăd, reaud p-acest ”tânăr violonist care-aduce fală României pe mapamond. Are rară măiestrie pe strune. Virtuozitate aparte. Dăruire profundă miilor de note, cel puțin în cazu` de față. Strânse-n minte impresionant. Și oferite cu entuziasm și pricepere fără limite. Întru satisfacția enormă de la sfârșit și ropotele de aplauze clar meritate pentru prestația sa…
Am fost atent peste poate, doar-doar oi simți vreo ezitare, eroare. Ceva disonant, defazat, nepotrivit nuanțat.” Ei bine, nimic. ”Totul a mers grozav. A stat în fața orchestrei cu cinste. Și cu onoare pentru nemuritorul italian. Dovadă, lucru arareori întâmplat, toți instrumentiștii au aplaudat cu noi laolaltă, îmbelșugat. Răzvan cel subțirel ca tras prin inel s-a arătat valoros realmente. Mânuind cetera veche, celebră cu repeziciune și subtilitate uimitoare. Ce-ar fi benefice oricărui ansamblu simfonic de vârf de pe glob.” Păcat că n-a și dirijat, ca la Ploiești altădat`: n-am fi regretat, o spun apăsat…
Oare când va fi inclus în program și recitalu` de muzică klezmer propus ispititor de Răzvan chiar înainte de pandemie?
Adrian SIMEANU
- S. Citatele îmi aparțin…
