Mănăstirea Curtea de Argeș loc de pelerinaj al românilor, a cărei construcție a început în 1514 din dorința lui Neagoe Basarab de a-și manifesta patriotismul, credința și avuția, altfel spus o domnie prosperă, prin construirea unui monument excepțional. Așa cum bine ne informează balada populară, Mănăstirea Argeșului a fost construită pe ruinele unei bisericii mai vechi:„ Un zid părăsit/ Şi neisprăvit/La loc de grindiş,/ La verde-aluniş”.
Tot balada populară ne vorbește despre meșterul Manole ce și-a zidit soția în pereții mănăstirii pentru a-i asigura statornicia și care sfârșește, în cele din urmă, izolat pe acoperișul construcției, nevoit să-și făurească niște aripi din lemn. Această legendă este considerată veridică, datorită fântânii din proximitatea mânăstirii, despre care se spune că ar fi locul de moarte al zidarului Manole. Dincolo de această legendă, însușită intim de fiecare argeșean, Mănăstirea Argeșului are o încărcătură spirituală aparte prin existența moaștelor Sfintei Filofteia, amplificată de așezarea mănăstirii „pe Argeș în jos,/ pe un mal frumos”. Conform tradiției, Sfânta Filofteia a trăit în secolul al XIII-lea și a fost ucisă de tatăl său, iar trupul ei ar fi comunicat, prin modificarea greutății, locul unde dorea să fie depus, anume Cetatea Argeșului. Totuși, istoria ne spune că moaștele sfintei au fost păstrate la Târnovo până în 1393, duse la Vidin până în 1396 când au fost oferite lui Mircea cel Bătrân.
Aspectul inițial al mănăstirii, înaintea restaurării din 1875–1886
Din punct de vedere cultural, Mănăstirea Curtea de Argeș este păstrătoare continuă a istoriei românilor prin faptul că, în cadrul său, sunt localizate criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumați și ale celor 4 regi ai României moderne, alături de soțiile lor, iar în iconostas se află câteva icoane din timpul lui Șerban Cantacuzino, din secolul al XVIII-lea, și evanghelia scrisă cu litere de aur de către regina Elisabeta a României. Toate aceste atribute califică Mănăstirea Argeșului drept o capodoperă a geniului uman, care arată un important simbol al valorilor umane, păstrat în timp, din interiorul unei zone culturale; totodată, ea reprezintă o mărturie unică a tradiției culturale prin ansamblul arhitectonic excepțional care ilustrează o etapă semnificativă în istoria regională.
Mănăstirea Curtea de Argeș este, în adevăr, una dintre bijuteriile județului, iar integrarea sa în patrimoniul UNESCO ar amplifica prestigiul cultural regional și național.
Ana-Maria Puiu
Surse:
https://transfagarasan.travel/ghid/locatie/manastirea-curtea-de-arges/
https://transfagarasan.travel/ghid/locatie/manastirea-curtea-de-arges/