Pagini ample dedicate presei. Istoriei și prezentului său. Pline de informații utile pentru mulți dintre noi. Cei care stăm cu condeiul în mână și croim articole pentru site-uri, reviste și ziare. Publicația bucureșteană dovedindu-se astfel inspirată și utilă binevenit. Am in față nr.18, apărut în acest an, chiar în condițiile dificile ale pandemiei. Citindu-l, dădui de Nicolae Băciuț, de exemplu. Omu` de la ”Vatra” oferind un studiu documentat despre presa mureșeană, din veacu` trecut până azi. Sau de Florin Bengean, cu al său articol despre istoricu` publicist Vasile Netea. Ori de Marian Nencescu, cu un portret al academicianului Alexandru Surdu.
Nu lipsește Doru Glăvan, cu o evaluare actuală a tagmei. Lor adăugându-li-se texte despre diverși jurnaliști de pretutindeni și vicisitudinile inevitabile ale acestei profesii. Unii chiar eroi în confruntarea cu riscurile asumate grație pasiunii și vocației reportericești. Spiritului de adevăr și dreptate ce trebuie a defini pe oricine activează-ndrăzneț în domeniu… Eu doar spicuii, se-nțelege, întrucât sunt mult mai multe de citit. Și nume știute precum Udroiu, Vlad, Cătineanu, Carp, Manega, Bălan, semnatare. Acțiunile la zi ale Uniunii aflându-și și ele locul, firesc, în cuprins. Alături de un fotomontaj excelent, dedicat unor case memoriale, ”monumente ale spiritualității românești”, realizat de Florin Eșanu. așa că astă tabletă de semnalare, justificată se dovedește neîndoios. Părerea mea, de neafiliat…
Adrian SIMEANU
