Doruri mari au fost, sunt și vor fi. Ele sunt partea cea mai firavă din om, cea mai sensibilă. Cunoașteți acele doruri mari, fericite, profunde, care chiar dacă te mai dor uneori ești tare bucuros că le ai.. Altele grele, amare, pline de speranța că într-o zi vor fi alinate și ele. Toate dorurile au la bază sentimente și emoții puternice care ne leagă fie de oameni, fie de locuri, fie de senzațiile pe care le-am trăit odată. Pe toate le păstrăm într-un colț de suflet și revenim la ele când se lasă seara, când plouă sau când sufletul vrea ceva dulce.
Dorul se cântă, se recită în poezie, se vede în piese de teatru și se simte cu inima.
Hai împreună să răscolim puțin în cutia cu doruri. Dor de tinerețe, dor de apusuri din timpul facultății, dor de libertate și zâmbet fără griji, dor de nopți nedormite, dor de un prieten, dor de o seară pe malul mării, dor de vorba tatălui, dor de îmbrățișarea mamei, dor de ceașca de cafea pe când toți dorm, dor de persoana iubită, dor de o îmbrățișare caldă, dor de mirosul de după ploaie, dor de râs cu poftă, dor de o conversație cu un om înțelept, dor de prietenul din copilărie, dor de pragul casei, dor de ciocolata preferată, dor de leagănul din spatele casei, dor de o seară fără griji, dor de momente unice, dor de nopțile lungi de vară, dor de o profesoară, dor de mirosul proaspăt de pâine din cuptor, dor de cu toții la masă, doruri multe, doruri dulci. Să fim fericiți că le avem, să fim mulțumiți! La cât mai multe doruri frumoase!
Să vedem ce doruri se găsesc în rândul tinerilor.
”Dorul, un amestec de trăiri interioare care produc zbucium sufletesc și care îți aduc aminte de ceea ce te întregește. Dorul devine nociv atunci când îl adăpostești prea mult în inima ta. Consider că traseul dorului începe cu o negare. Nu- l iei în serios când se atașează subtil de tine și nu îl exprimi mereu, chiar dacă te mai apasă. Intensitatea dorului crește cu timpul și produce suferință. Noroc că există leac pentru orice dor! Dorurile mele sunt multe, unele mai intense decât altele. De exemplu, îmi e dor de satul în care am copilărit, mi- e dor să stau pe iarbă, să privesc razele soarelui de sub nucul cel batrân, din leagăn, acolo unde obișnuiam să citesc în copilărie. Mi- e dor să mă plimb prin păduri, pe poteci neumblate, să mă iau la întrecere cu câinele meu dolofan. Mi- e dor de persoanele pe care nu le- am mai văzut de câteva luni, de persoanele pe care știu că nu le mai pot vedea. Mi- e dor să ascult concerte live, să „colind” magazinele, să descopăr straduțe noi prin oraș…. dar, așa cum spuneam, te poti vindeca de dor. Atunci când îți rezervi timp pentru tine și oamenii/ locurile/ experiențele de care îți este dor, sentimentul este înlocuit de unul sublim, fericirea.” Mari Tudor, Comunicare Organizațională, UPIT, Pitești, România
”Dorul este o parte frumoasă din noi. Acea parte de care avem atâta nevoie să ne simțim Oameni, Suflete Vii. E magic când auzi “Îmi este dor de tine”… Și parca uneori înseamnă mai mult decât un “Te iubesc”. E un chin atât de dulce… Ce doruri am? Aș putea vorbi la infinit despre acestea. Îmi este dor în primul rând de Oameni, de Oameni sinceri, cu sufletul curat, cu energie pozitivă… Îmi este dor de locuri prin care nu știu dacă o sa mai trec vreodată, dar pe care o să le păstrez în suflet mereu.
Îmi este dor de Casa Mea, locul în care nu există răutate, ipocrizie și invidie. Unde știu că sunt așteptată și la miez de noapte… Unde dragostea e necondiționată, curată și sinceră.
Dorul îmi dă putere, rabdare și speranța că o să vină ziua în care o să deschid iarăși poarta casei părintești și o să fiu împlinită!” Ana Maria Malai, Limbi moderne aplicate, UPIT, Republica Moldova.
Dorina Fluierar
