Poezie, folk și… public activ la Bibliotecă

0
360

         “Poezie și folk cu Ovidiu Scridon” s-a numit evenimentul organizat miercuri seara la Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu” Argeș. Și, fiindcă eram prin preajmă, am rămas preț de vreo oră și jumătate să mă delectez.
Recunosc că nu știam cine e Ovidiu Scridon, dar în cele câteva minute până să înceapă evenimentul m-am dumirit cât de cât, căutând pe Google. Omul scrie poezie, cântă la chitară și muzicuţ(e) – ne-a explicat de ce are nevoie de mai multe, dar e prea tehnic pentru mine 🙂 – și are o voce faină. Are și propriile creații muzicale, autoîncadrate la categoria folk. Una peste alta, un om sensibil care se exprimă simplu și frumos, punând pe note și in cuvinte, cea mai “corectă” versiune a ceea ce simte. Am dedus asta din actul artistic și din povestirile cu care “justifica” resortul creator al fiecărei poezii sau piese. A evocat copilăria, statutul de emigrant care vine la pachet cu despărțiri și dor de casă și, peste toate, destul de… pream mult, imaginea mamei sale. Dacă aș fi fost soția sau iubita lui, cred ca s-ar fi lasat cu ceva uși trântite. 🙂
Conținutul spectacolului pe care a ales să ni-l prezinte Ovidiu Scridon a fost eterogen. Și nu am înțeles dacă alegerea versurilor și a melodiilor a venit din necesitatea de adaptare la public sau din lipsa unui plan dinainte gândit. Așa că am ascultat versuri despre femeie, mamă, depărtare, dor, timp, dar și piese muzicale variate, atât cover-uri cât și creații proprii. S-a cântat John Lennon, Leonard Cohen dar și “Ioane, Ioane”, moment în care m-am simțit la petrecerea pensionarilor și mă uitam dacă nu apare vreun chelner cu ceva pahare de vin, precum și “O lume minunată”. Atunci nu m-am mai gandit la nimic. Doar am zambit!
Pe alocuri, mai spectaculos decat manifestarea artistică a lui Ovidiu Scridon, a fost publicul. Prezență destul de numeroasă – peste 100 de persoane – de toate vârstele în sala adecvată, și parcă mai potrivit aranjată pentru genul ăsta de manifestari, cu o atmosferă intimă și cu mai multă deschidere spre frumos și emoție. Însă, remarcat s-a făcut grupul pensionarilor, care a ocupat locurile din față, și despre care am înțeles că se cunosc între ei și participă frecvent la astfel de manifestări. Vocali și dornici să se exprime și să împărtășească tuturor “înțelepciunea” atâtor ani de experiență, s-au întrecut în a comunica direct cu artistul, emiţând opinii și cerându-i răspunsuri. La un moment dat nu mai înțelegeam dacă e spectacol sau dezbatere.
După seara de miercuri am decis că voi mai merge la evenimentele organizate la Bibliotecă. Acolo, și dacă artistul ar da-o în bară, spectacolul e sigur! Pentru că avem public activ…

V.P.

LĂSAȚI UN MESAJ