Actualitate: Despre un public anume

0
376

Mă duc la film, la teatru și la concerte de atâția ani. Așa că, inevitabil, pot să compar, în câteva rânduri, publicu` de ieri cu cela de azi. Iată-le mai jos:

      Era bucurie, țel și o mândrie să vezi un spectacol. Te-mbrăcai frumos și veneai la timp. Intrai în sală sfios. Cătai locu` de pe bilet respectuos, te așezai atent și nu mișcai pân` la sfârșit. Nu bântuiai printre rânduri haotic, deranjând despotic. Nu te foiai  aiurea, ca azi și nici în șoaptă măcar nu vorbeai. Nu frecai ostentativ și constant telefonu`. Nu râdeai inept și nu sfidai p-ăi din jur în vreun fel. Ca să nu-ți pună imediat eticheta ”needucat”…

     Acuma, e invers. Te dai ”cetățean european”. Doar cu drepturi, fără-ndatoriri. Faci  orice, oricum, oriunde, fățiș. Că e libertate, nu? Și democrație, rea, fi-r-ar să fie. Că banu` vorbește și bogat păzește. Iară politețea, autocenzura lăsate-s deoparte sfruntat. Iscându-se astfel, în speță, disconfort, neplăcere și iritare din plin…

     Venim la concert ca să-l ascultăm. Să ne pătrundă în suflet și-n gând. Nu să etalăm mobilele frapant, voit, deranjant. Îl comentăm după. La teatru, la film, ca să le vedem. Afară, apoi, le evaluăm. Bunu` simț elementar, dacă-l avem, ne obligă la respect pentru scenă, ecran și lumea din sală. Căci, până și la birt, să fii ponderat se cuvine. Nu te-mbeți, nu faci scandal. Darmite-ntr-un lăcaș de cultură, templu al spiritului în căutare de hrană anume… Am zis, nu am dat cu paru`, că m-am săturat. Fără supărare, ci cu luare-aminte. Pentru ceia care nu prea stau cuminte…

                                                                                                  Adrian SIMEANU

LĂSAȚI UN MESAJ