Acasă la Dumitru Norocea – primul realizator de mozaicuri din România

0
844

         Casa Norocea, aflată pe strada Victor Ștefănescu din Curtea de Argeș, a fost în urmă cu câțiva ani căminul și atelierul de lucru a lui Dumitru Norocea, pictor și restaurator al frescelor de la Biserica Domnească, care se află la câțiva metri distanță de acest monument.

       Construită între anii 1922-1923, devine din anul 1969 secție de etnografie și arte populare al Muzeului Municipal Curtea de Argeș. Vizita acesteia este o incursiune în lumea sacră și plină de simboluri ale satului argeșean, atât de bine redată în casa lui Dumitru Norocea. Tot aici, veți descoperi o serie de obiecte care alcătuiesc inventarul de ocupații și îndeletniciri cotidiene ale țăranului argeșean: de la piese de vestimentație care ilustrează impresionantul port popular, până la o bogată colecție care redă olăritul cu frumoasele sale vase de ceramică, cusături şi ţesături tipic argeşene, dar și obiecte utilizate la îndeletnicirile casnice.

      Odată ajuns la etajul casei, locul unde se desfășoară majoritatea evenimentelor cu specific etnografic, vizitatorul va regăsi o colecție de picturi ce aparțin pictorului dar și obiecte personale ale acestuia.

       Dumitru Norocea este primul realizator de mozaicuri din România și unul dintre cei mai reprezentantiv restauratori de pictură medievală din vremurile sale iar datorită meritelor sale este onorat în anul 1922 cu ordinul Coroana României. Fiu de țăran născut în comuna Bolboși, județul Gorj, la 21 septembrie 1880, făcea parte dintr-o familie numeroase cu nouă copii, el fiind cel mai mare. În 1903 se înscrie la examenul de admitere în Școala de Arte Frumoase din București, reușind al treilea. După absolvire, pleacă cu bursă în Italia și la Muntele Athos pentru studiul picturii bizantine. Îndrăgind foarte mult zona Curții de Argeș, devenind de facto un adevărat fiu al Argeșului, după Primul Război Mondial își construiește în oraș o adevărată vilă impunătoare, combinând inserții în stilul artei populare cu elemente moderniste, pe arhitectura unei cule gorjene cu balcoane din lemn de cireș și cu luminator așa cum văzuse în casele artiștilor din Occident, clădită special pentru adăpostirea unei colecții etnografice pe care a adunat-o în decursul vieții și pe care Muzeul Municipal a mărit-o ulterior prin achiziții sau donații.

LĂSAȚI UN MESAJ